European Parliament

Only available on StudyMode
  • Pages : 20 (6459 words )
  • Download(s) : 20
  • Published : February 21, 2011
Open Document
Text Preview
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” TG.MUREŞ
Managementul Administraţiei Publice şi Carierei Publice

RAPORTUL DINTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI PARLAMENTELE NAŢIONALE

Profesor : conf.dr.Chilea Dragoş

Student : Babă Alexandra Specializare : M.A.P.C.P. Master anul I

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
1. Organizarea şi funcţionarea Parlamentului European
2. Componenţa Parlamentului European

CAPITOLUL II
1. Relaţiile dintre Parlamentul European şi Parlamentele Naţionale 2. Tratatele privind raportul Parlament European şi Parlamente Naţionale 3. Tratatul de la Lisabona

CAPITOLUL III

Intensificarea cooperării între Parlamentele Naţionale şi Parlamentul European

CONCLUZII

INTRODUCERE

Parlamentul European este instituţia cu cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria Uniunii Europene .[1] Parlamentul European este instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii statelor membre . Adunarea Comună din cadrul CECO şi Parlamentele celor două Comunităţi , începând cu data de 21 martie 1958 poartă denumirea de Parlament European . Este denumit şi “vocea popoarelor” , reprezintă popoarele UE şi exprimă voinţa europenilor în cadrul Uniunii şi în lume . [2] Faţă de toate celelalte tipuri de parlamente , Parlamentul European are o serie de caracteristici , care-i conferă originalitate şi unicitate în dreptul parlamentar comparat . Parlamentul European constituie "experimentul" cel mai de succes în privinţa democraţiei transnaţionale . El este instituţia centrală a democraţiei sistemului instituţional , unic şi original al U.E. , având competenţe supranaţionale (comunitare) şi de cooperare guvernamentală . [3] Schimbările apărute în cele aproape 6 decenii de funcţionare au marcat , substanţial , domeniul său de acţiune şi , mai ales , competenţele sale , afectând pozitiv şi funcţionarea sa democratică .[4] Atribuţiile şi rolul său au crescut constant în cursul celor aproape şase decenii de funcţionare a Comunităţilor şi Uniunii Europene . De la un statut aproape decorativ , fosta Adunare parlamentară instituită de tratatele originare exercită în prezent funcţiile legislativă şi bugetară alături de Consiliu şi îl alege pe preşedintele Comisiei . [5] Parlamentul European este un organ legislativ secundar pe lângă Consiliul UE . [6] Parlamentul European este şi un organism de control democratic , el monitorizând activitatea tuturor instituţiilor , în special a Comisiei Europene . De asemenea Parlamentul monitorizează activitatea Consiliului . În deschiderea fiecărui Consiliu European , Preşedintele Parlamentului este invitat să prezinte opiniile instituţiei referitoare la temele de pe agenda de lucru a reuniunii . Totodată , Parlamentul examinează petiţiile cetăţenilor şi stabileşte comisii de anchetă .[7] Instituţia parlamentară nu putea lipsi dintr-o organizaţie democratică , reunind state democratice . Tratatele originale au folosit denumirea de Adunare pentru a desemna instituţia reprezentativă a popoarelor reunite în Comunităţi . Adunarea a decis în schimb , în 1962 să adopte titulatura de Parlament European , confirmată de Actul Unic European . Gestul său a reprezentat o semnificaţie politică evidentă şi a marcat începutul unei veritabile “lupte pentru putere” , îndeosebi în raporturile cu Consiliul . Această luptă va propulsa treptat Parlamentul în postura de autoritate bugetară , de colegislator în anumite materii şi îi va conferi un rol efectiv în domeniul relaţiilor externe . Impulsul determinant l-a reprezentat formarea Parlamentului European prin alegeri directe . [8]

CAPITOLUL I

1. Organizarea şi funcţionarea Parlamentului European

Organizarea şi funcţionarea Parlamentului European reiau regulile clasice ale dreptului parlamentar naţional . Diferenţe majore în raport cu parlamentele naţionale rezidă în absenţa unei puteri...
tracking img